y fue

…isi trase scaunul scartaitor ca sa ajunga mai bine la tastatura alba si lucioasa a computerului unde avea de terminat finalul unei telenovele ieftine. Cuvintele aveau miros de mucava imbibata cu sirop contrafacut de miere falsa.
Empatiza intr-un scurt tete-a-tete cu personajul secundar.
Sorbi ultima picatura de caramel nociv si lichid. Stinse becul spanzurat pe un colt de perete. Trase usa si fugi sa prinda ultima cursa spre Maine.

Even I … coudn’t say it better

„Back to the roots…

With love, many small beaches just for two, a sunset just for two, jazz just for two, with time….just for two.

Inapoi la origini. Aşa ar trebui să se numească ceea ce am trăit. Cu toate cele de mai sus. Unde am simţit ca totul este aproape perfect. Unde chipul ce îmi zâmbea completa la perfecţie ceea ce natura ne-a oferit.

Astept criza să ma lovească linistit la ficat. Ştiu ce voi face. O voi lua de mână îi voi spune să * împacheteze * două perechi de bermude. Să nu-i fie teamă. Vom merge în locul ăsta secret unde natura răsplăteşte puţinele familii ce au avut grijă să conserve acest loc. Unde te inţelegi cu oamenii doar prin semne, iar ei îţi zâmbesc şi sunt fericiţi că te pot ajuta. Vom sta pe verandă şi ne vom bucura de cei 4 turişti pe săptămână. Vom înnota şi principala noastră grijă nu va fi scăderea burselor asiatice, ci faptul că deşi avem atât de mult timp, totuşi nu ne săturăm sa ne dezmierdăm corpurile.

Jazz-ul în surdina va acompania cântecul valurilor. Iar cele doua odrasle vor alerga dezbracate deranjând motanul ce parcă se bucură de acest mic rai. Al oamenilor si motanilor deopotrivă.

Vom bea vin alb vara , si rosu iarna. Nu singuri, ci alături de cei 7 prieteni din ţară care merită să guste din raiul nostru. Raiul nostru e diferit. Să nu-l confundaţi cu Rai de Murfatlar. Vom planta rosii, si vom lucra acel hectar de pământ de la marginea satului. Dimineaţa nu voi mai merge la after la Vilalobos. Dimineaţa, ea mă va trezi cu o omletă din ouăle productie a celor 4 gaini pe care le creştem.

La prânz, acolo pe hectarul de pământ pe care îl muncesc, în timp ce mănânc salata pe care Ea a avut grija să nu o uit pe verandă, nu mă voi mai gândi că se apropie deadline-ul pentru Grolsch si eu încă nu am venit cu nici o idee. Mă voi uita spre mare si spre casa ce se ridică ca un far, si mă voi întreba ce mă face să o iubesc atât de mult pe femeia ce îmi completeză liniştea locului. Alunita de pe obraz, faptul ca face cea mai bună omletă, pentru ochii ei superbi, pentru felul cum face dragoste, sau pentru că mi-a oferit două odrasle superbe….ce seamănă leit cu ea.”

… si puteti degusta mai mult aici: http://cumpariluzii.wordpress.com/2011/08/18/back-to-the-roots

Late in January

I miss (my) writing. One o these days i shall come back to..ME 🙂

the unchangeable unchained

…i wish you on a star, dream, night, morning, blue, you, friend, neverless, smiling while cryin, i’ve never told you but…, i know, game of, feel, feel, feel, useless, playin cards, cheating truth, some douzin of strong nervs, star dust, lifetime, trust, distrust, trust, distrust…, hating what you used to love, beyond, hopes becoming certainty, answers without questions, arrogance, all the people we’ve never been, agent provocateur, laughter, laughter…, meant, just.., but i know!

P.S.! Not to be translated.

for the rainbow that will come

the pleasurist

ingredientele secrete

aş putea trăi pe apă chioară şi fericiri din astea mici, ca:

dedicaţii muzicale
cuvinte amuzante (ex: alopecia)
fulgi de nea pe nas
miros de portocale în cinematograf
bătăi exagerate de inimă
aşternuturi pufoase
creioane gri
vederi din ţări pastelat colorate
nasturi descusuţi
unghii roase
vise cu pupat
lalele galbene
zâmbete timide în metrou
mereu.

http://www.thepleasurist.com/2011/02/ingredientele-secrete/

to be continued

„Absența face ce face vântul cu focul – îl stinge pe cel slab și-l întețește pe cel puternic.”